Dunia

flori de camp, sirop de zmeura, curcubee, oameni si carti

Degetul mijlociu, muie sau evolutie?

Edific stangaci, dar uneori cu succes, caracterul pe care il am. Uneori, temperamentul, cel preponderent innascut, reuseste sa mistuie cu energia si nervii, izbanzile mele cu mintea.
Toata latura mea energica scuipa venin. De la nastere, am incercat sa fiu mai atenta la aceste pierderi ale controlului. Am cerut ajutor.
S-a intamplat sa fiu luata si in seama, nu numai peste picior, si am primit o carte spre lectura.
Timp implinit, Duhul adevarului de Gregoire de Kalbermatten.
Primele pagini m-au sedus copilareste cu senzatia de poveste, putin peste 20 de pagini, mi-am schimbat pozitia trupului si am continuat curioasa.
O arsita mentala mi-a lasat impresia ca in paginile urmatoare am sansa sa-mi lamuresc nervii. Mi-am facut notite si biletele galbene au aparut deasupra patului. Am memorat chakrele, am retinut canalele de energie Ida si Pingala nadi, am murmurat cu oarecare emotie Kundalini.
Scolareste, mi-am scris chakrele pe degete, si astfel, degetul mijlociu imi revine acum cu aspectul evolutiei si bunastarii. Degetul mijlociu ridicat nu mai ofenseaza sau plictiseste, cel putin pe mine. Grobienii iti amintesc doar evolutia ta in comparatie cu lancezeala lor din lumea instinctelor primare.
Undeva dupa o suta de pagini, orice fascinatie a incetat. Eruditia scriitorului a imprastiat fragila legatura dintre mine ca cititor si invataturile lui Nirmala Devi.
Multe cunostinte, religii, mitologii, filozofie, psihologie, psihiatrie.
Multa morala.
Am dus cartea pana la capat dintr-un fel al meu de a fi, o carte dusa la bun sfarsit imi da dreptul sa mazgalesc aici cele cateva randuri alcatuite cu impresii, placute sau neplacute.
Orice carte dusa la bun sfarsit o consider o izbanda, oricum castigi, chiar si numai cu folosul de a o da ca exemplu, fie el si negativ.
In final, nici o rezolvare pentru nervii mei.
Dar totul se afla in mine, printre randuri, asta am cernut si am retinut. Dumnezeu, puterea, izbanda si realizarea sinelui se afla in mine, nu in religii, cu atat mai putin in institutii crestine.
Cartea mi-a fost imprumutata de cosmeticiana mea, o femeie cu simturile muncite si active, iar acum o saptamana sau mai mult, i-am formulat si ei in cateva randuri, avand grija sa fiu respectuoasa, clara mea respingere a invataturilor. M-am si justificat marturisind despre mine cat sunt de sceptica si bruta in Biblie. Nu am material in mine dispus sa creada cu suficienta tarie.
Ea mi-a raspuns calm:
Ai.
I-am multumit pentru incredere, iar eu am revenit la munca mea de cautare a unui ceva sau cineva cu leac pentru nervii mei.

Anunțuri

Din categoria:Trăiri afective ale mele

One Response

  1. MeetTheSun spune:

    Daca descoperi leacul, prajitura magica, cuvantul cheie, talismanul sau ce-o mai fi, spune-mi si mie… Nervii distrug intr-o clipa cat… nici nu pot gandi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: