Dunia

flori de camp, sirop de zmeura, curcubee, oameni si carti

Purtarile alese ale ciobanului

Ieri la masa de pranz, in compania cumnatului, prietenului si mama acestuia, am ajuns sa vorbim despre ciobani. Am vorbit despre ciobani ca meserie, dar am ajuns sa despicam lingvistic cuvantul. Si hodoronc-tronc, am amintit de faptul ca eu am mers cu vacile si caprele cand am fost copil.
Imi pare rau ca nu-mi pot forta memoria sa scoata reprezentarile succesive ale discutiei. Imi amintesc niste irlandezi oameni de afaceri, o barfa despre o cunostinta, cartofii fierbiti, si ciobani. Nu am stiut ca stau in preajma unei povesti.
La sfarsitul frazei mele despre pascut vacile, mama prietenului mi-a zambit si i-a raspuns fiului.
„Nu este adevarat, Dunia a fost o finuta si cand am cunoscut-o noi.”
M-au cunoscut acum 6 ani.
Oare cat de alese imi erau atunci purtarile?
Si cat de mult le-am mai adaptat.
Hm!

Anunțuri

Din categoria:Trăiri afective ale mele

2 Responses

  1. Meet The Sun spune:

    Chiar ca hm. O sa adaug ca si eu am pascut vacile, chiar pana pe la 18 ani. Si tare mi-e ciuda ca multe dintre purtari s-au adaptat…

    • dunia spune:

      Nu stiu sigur daca adaptarea asta se duce spre supravietuire sau instalare in cerintele societatii.
      Ce e cert se trage de la faptul ca nu are nici un fel de conotatie negativa.
      Am pascut vitele, o mai putem face.
      Nu mai putem insa sa ne ingustam experientele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: