Dunia

flori de camp, sirop de zmeura, curcubee, oameni si carti

Răspunsuri la noncăutări

Din când în când, împinsă de vârstă, determinată de plăcere, merg la masaj. Ieri, într-o oră de răsfăț pentru trup, mintea mea a început să lucreze. Mă trezesc uneori în răspunsuri la noncăutări, adică, deși nu am întrebări propriu-zise despre unele aspecte ale vieții mele, îmi vin răspunsurile. De la un timp, viața mea a căpătat un aspect de puzzle, încep să văd imaginea de ansamblu.
Ieri am înțeles dorul.
Înainte ca mintea mea să revină de pe câmpiile cu maci, prefer eu să cred, pe care plecase, am reușit să salvez un gând.
Dorul de o persoană este de fapt un dor de sine. Nu ți-e dor de mama, de soră, de prietenă, de iubit, ți-e dor de starea pe care o ai în prezența lor.
Lângă fiecare sufletul și mintea ta se aliniază, iar echilibrul ăsta poate fi numit fericire.
Nostalgia traduce, așadar, o stare interioară a ta, complet străină de esența celeilate persoane. Când fuge dorul de acasă, cum ne cântă noua Tudor Gheorghe, eu îmi permit să cred că alergarea asta mă are la capăt pe mine.
Mi-e dor de tine.
Nu.
Mi-e dor de mine și de ceea ce sunt eu lângă tine.

Anunțuri

Din categoria:Trăiri afective ale mele

8 Responses

  1. Monica spune:

    Exact :) Am constientizat si eu adevarul asta acum cativa ani, dar cred ca destul de putini sunt in stare sa-l recunoasca. Si mai cred ca nu e valabil doar pentru dor, ci se extinde asupra tuturor sentimentelor noastre.
    Paler spunea ca iubim ceea ce ne lipseste. Eu sunt de acord.

  2. Dan spune:

    Asta seamana cu ce spunea „Liceanu” (stii tu…) despre Patapievici, parca în „Declaratie de dragoste (sau iubire, nu mai stiu)”. El e arcasul, el sageata si tot el tinta!
    Iar începi cu „puzzle”?
    Raspunsurile la neîntrebari le-as numi revelatii.

    • dunia spune:

      Eu am scris odata si o data Liceeanu, iar tu m-ai corectat, saru mana.
      Declaratie de dragoste nu am citit, doar „Jurnalul de la Paltinis” si „Scrisorile” in urma dialogului cu tine.
      Incep iar, se pare, dar e bine cand mai adaug fragmente intregului.
      Chiar sa fie asta o revelatie?

  3. Meet The Sun spune:

    Ce te faci insa cand nu ti-e nicidecum dor de tine langa celalalt, caci nu-ti placi defel, ba chiar impui intentionat distante de netrecut, dar de celalalt ti-e dor incat ai trece munti ca sa-l privesti de pe o strada de vis-a-vis pentru doar cateva secunde?
    Pana sa simt nuantele extreme ale dorului imi placea senzatia, cautarea, zbuciumul, acum ma limitez, daca ma pot pacali asa, la dorurile de mine langa cei dragi mie, de care ma pot apropia…

    • dunia spune:

      Pai din punctul meu de vedere, tot de tine iti este dor chiar daca nu-ti suporti starile provocate de celalalt. Esentele fiecaruia, ale tale si ale obiectului dorului tau fac ceva bine daca te indeamna sa privesti de vizavi. Daca scindam, cred ca putem sa impartim, afectele te cheama, comportamentul te indeparteaza. Dorul tine de afecte.

  4. danvaideanu spune:

    La un moment dat parca citeai si „Despre ura”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: