Dunia

flori de camp, sirop de zmeura, curcubee, oameni si carti

Mama, „acelor ani când nu eram”

O poezie. O poezie de-a lui Mircea Micu, căci acest poet s-a îndatorat mult slovelor de inspirație dedicate mamei, iar ieri, în familia mea, am sărbătorit mama, pe mama mea.

Mamei

Mamă, ești mai frumoasă ca o
Duminică fără sfârșit
Când se aude plânsul ierbii
Pierind pe câmpul înverzit

Departe, peste vămi de gheață
Unde miroase a gutui,
Stau stele albe și învață
Ruga ta spusă nimănui.

Cu cât ne-ndepărtează vremea,
Cu cât te uită carnea mea,
Eu mă gândesc cu greu la ziua
Când nu te voi putea vedea…

O, de-aș putea (dar ce pot oare,
Din sărăcia care-o am)
Să te întorc din nou la clipa
Acelor ani când nu eram.

Anunțuri

Din categoria:Trăiri afective ale mele

2 Responses

  1. LALI spune:

    CAT A CRESCUT COPILA CU STRALUCI !
    FRUMOASA-I ACUM SIMTIREA DE MAMA CATRE MAMA !
    SA TE BUCURI ANI MULTI DE MAMA TA !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: