Dunia

flori de camp, sirop de zmeura, curcubee, oameni si carti

Câinele turbat și omul normal

Am așteptat, și chiar m-am gândit bine dacă să scriu sau nu. Am decis că nu am nici un motiv să nu o fac, sunt iubitoare de câini, iar tamtamul din jurul lor mă face să-mi pierd foarte mult speranța în om, dar mai ales în omul de mâine, iar omul de mâine suntem noi, chiar noi care postăm pe facebook diferite reacții.
Un copil a fost ucis.
Acesta este un fapt, unul incontestabil.
De către cine a fost ucis?
De către un câine.
Acesta este tot un fapt, la fel de incontestabil.
Oamenii se ucid între ei.
Mda, aceasta este o stare de fapt.
Diferența este mare între un fapt și o stare de fapt. Faptul poate fi izolat, starea de fapt cuprinde conștientul, inconștientul, mentalitatea, societatea.
Îmi pare rău, dar sub nici o formă, câinii nu sunt vinovați. Sunt mamă, fetița mea ar putea să fie sfâșiată de câinii străzii, iar imaginea, căci durerea nu-mi aparține, tot nu-mi îndreaptă nervii și neputința spre animale. Tot ce se întâmplă acum în jurul câinilor e doar un pretext pentru om să-și justifice violența. Când oamenii se omoară între ei, când o femeie e violată, când altă e bătută în stradă nimeni nu face nimic, dar acum, când o ființă fără judecată a omorât se înfăptuiesc atâtea.
Cui să-i arăt obrazul?
Omului? Care om?
Omul care refuză să gândească, să-și asume vinovăția, să accepte în totalitate tragedia.
Și toți aceia, și nu-mi pasă cine citește, cine se simte ofensat, care strigă scuipând de-a dreptul cu salivă afară că e părinte și că îi este teamă pentru copilul lui și tocmai de aceea eutanasierea constituie soluția, îndrăznesc să-i spun, prin scris, că soluția lui conține o atât de jalnică grijă pentru copil și o atât de puternică nevoie de violență.
Cine e animalul, câinele turbat sau omul normal?
Stau de câteva zile și urmăresc acest caz teribil pentru părinții copilului și pentru oameni ca rasă. Cât de puțin ne trebuie să redevenim barbari, un strop de sânge și cu toții defulează.
Speranța mea atârnă de un fir de păr, un păr de câine, a căror companie, fie și turbați, o prefer pe o alee întunecată. Omul mă omoară cu patimă, animalul mă omoară firesc.
Prefer oricând să fiu victima animalului și nu a omului, deși omul mă face victimă zi de zi, căci alege să nu gândească.
Vă rog frumos, gândim și noi puțin?

Anunțuri

Din categoria:Trăiri afective ale mele, , , ,

14 Responses

  1. Din pacate…nu gandim ,ci ne lasam manipulati de mass media…de presedintele tarii…de Maruta…de Simona Sensual…de primarii de sector…de senatori buhaiti …de Bahmu..si n general de toti cei care ne mint in fata si incearca sa ne distorsioneze realitatea…si da ,suntem o gloata de primitivi SI ASTA MA DOARE.rau de tot…

  2. serban spune:

    Partea bună din toată isteria creată în jurul subiectului e că stârnește dileme etice. Mulți spun că metoda propusă e barbară, că România e o țară înapoiată… Dar la fel de bine se aplică în țări ce nu pot fi considerate înapoiate sau barbare. SUA, UK…

    În fine, eu altceva vroiam să spun:

    dilema 1: Moartea unui om = moartea unui animal? Rezultă că viața unui om = viața unui animal?

    dilema 2: Câine = Pisică = Oaie = Vacă? Dacă în cultura vestică pisică + câine = animal de companie (exclus consumul sau uciderea), de ce vulpea este vânată cu plăcere în țările considerate civilizate și din care vin multe invective la adresa României ca stat și la adresa românilor, ca popor întreg („you barbaric race, out of EU!”)?

    Dacă în cultura vestică pisica și câinele sunt considerate animale de companie iar uciderea lor un act de barbarie și cruzime, de ce este social acceptabilă uciderea unei vaci, în condițiile în care pentru sute de milioane de hinduși este un animal sacru iar măcelărirea ei este interzisă cu desăvârșire?

    De ce feroezii ucid delfini, mamifere despre care se spune că ar fi mai inteligente decât câinii? De ce, în aceste condiții, nimeni nu cere Danemarcei (stat care deține acele insule) să părăsească Uniunea Europeană, pe motiv de înapoiere și cruzime? Ba, din contră, se spune că grindadráp (pescuitul cetaceelor) e parte din tradiția lor culturală?

    Până la urmă, ce înseamnă animal? Dacă un câine = o vită = un porc, de ce în România consumăm zeci de mii de animale a căror viață e curmată de către om, dar uciderea unui câine e considerată barbarie?

    dilema 3: maidanezul este animal sălbatic sau domestic? Dacă este domestic, este al cuiva. Dacă este sălbatic, ar trebui ca populația să fie controlată, ținută în anumite limite. Înmulțirea peste măsură a unei specii se face în dauna altor specii. Așadar… domestic sau sălbatic?

    • dunia spune:

      @serban

      Șerban, bucuroasă de dialog, dar nu accept provocarea ta, eu, poate vreun cititor o să accepte și o să ai un partener de dialog.

      În tot acest caz nu-mi pasă neapărat de câine, ci de comportamentul omului, cum ziceam, suntem vinovați de câinii de pe stradă, iar eutanasierea nu mi se pare barbară, mi se pare o soluție pripită, o soluție care ajută omul să se spele pe mâini.
      Eu aș vrea ca omul să-și aibă grijă de animalul de casă și să aibă conștiința faptelor animalelor de casă. Foarte mulți își lasă câinii necastrați, apoi le permit să iasă în stradă și să umble după cățelele de pe stradă, căci doar sunt de pe stradă, iar puii care vin?
      Întrebare, iar puii care se nasc?
      De ce nu ne castrăm câinii?

      Nu știu de ce aduci în discuție diferite formulări ale animalelor de casă?! Nu este un subiect de consum de carne, ci este un subiect strict pe comportamentul uman, care lasă foarte mult de dorit, care persistă în greșeală și proastă interpretare a rolului pe care îl are în fața animalului.

  3. cora00 spune:

    e pentru prima data ca mi se face nu rusine, ci o sila imensa de faptul ca apartin acestei natii. ma gandesc foarte serios sa renunt la cetatenia romana, nu mai vreau sa fac parte din aceasta gloata de primitivi cum bine ziceati mai sus. gloata care in loc sa se educe, le cere unor aminale s-o faca.

    da, niste animale sunt vinovate pentru dramele care se produc in tara aia, pentru faptul ca nu s-au gasit solutii in atata amar de ani, desi fonduri s-au alocat din plin.
    si aceste animale sunt atat de vinovate incat nici macar nu au dreptul la o moarte usoara, ci la una in chinuri, fiind batute si schingiuite multe dintre ele.

    iar cand vor fi fiind toate nimicite, o vom lua de la capat, si alte animale vor fi aruncate in strada de aceeasi „oameni” si ciclul se va repeta la nesfarsit, caci gloata de primitivi nu va intelege nici maine, asa cum nu intelege nici azi, a cui e vina… si ce sa le ceri sa inteleaga ca un caine se inmulteste cand nu e castrat, cand pentru majoritatea dintre ei avortul e singura metoda de contraceptie la oameni… in anul 2013?

  4. gouttedereve spune:

    „…când o ființă fără judecată…” Uneori am impresia că animalele dau dovadă de mai multă judecată decât ne-am putea aştepta… În afară de asta, sunt total de acord cu tine.

  5. dunia spune:

    @cora

    Eh! Uite că reacția asta nu voiam s-o am, mă refer la sila de a fi român.
    Cora, impulsul acesta violent îi aparține omului, nu românului, războaie se poarte pretutindeni în lume. Eu nu sunt împotriva eutanasierii, dacă România altfel nu poate azi, la această oră, eu am ceva cu aceia care profită de acest caz pentru a ucide cu sălbăticie câinii străzii. Circulă deja niște fotografii înfiorătoare, cu câini în bălți de sânge, cu pui morți, câini aruncați la tomberoane. Cu asta am ceva, nu cu eutanasierea, cu violența omului care se ascunde în spatele grijii.
    Eu nu așa vreau să-mi cresc copilul, cu violența ca răspuns.

    @gouttedereve

    Animalele au instinct, supraviețuirea. Omul are rațiune și instinct și se poartă de parcă are doar instinct.

  6. drstoica spune:

    Când un astfel de caz declanșează generalizarea faptelor, plus o bruscă isterie, și se trece la acțiuni din care lipsește înțelepciunea, ai tendința să devii defensiv, să taci și să spui: „facă ce vor ei”. Omul are în cap ceva mai mult decât animalul. Are o conștiință pe care alege să o folosească sau nu. Interese meschine, bugete de cheltuit și comisionat, convingeri bazate pe un anume tip de logică și nu pe ceea ce simt cu adevărat îi determină pe oameni să ia astfel de hotărâri din când în când.
    Eu continuu să cred că sunt accidente; că înțelepții se înmulțesc și că România e o țară unde se poate trăi civilizat.
    „Oamenii se ucid între ei.
    Mda, aceasta este o stare de fapt.” Bine zis…
    Chiar dacă ne vine greu în anumite situații, cred că merită să întrerupem o secundă bombardamentul cu informații „senzaționale” asupra creierului și să gândim calm, fără prejudecățile setate cu mare grijă de-a lungul vremii și vremurilor… Iubim mult prea tare senzaționalul și plăcerea de a judeca, de a pedepsi, de a ne pedepsi…

  7. iAm spune:

    Tragic cum este, moarte copilului este ocazia, nu cauza, pentru eliminarea cainilor de pe strazi.
    Nu este nimic in neregula cu neutralizarea cainilor. Singura neregula e cu oamenii bolnavi mintal care ii vor in viata dar nu vor sa ii adopte, trateze si sterilizeze.

  8. dunia spune:

    @drstoica

    Oricum fac ce vor ei. Gândirea fără prejudecată este o utopie, o știm cu toții care alegem să gândim pentru noi.

    @iAm

    Nu ar fi trebuie să existe o moarte, iar dumneata chiar crezi că vor eutanasia câinii? Va face statul asta? Nuuuu! Îi va omorî pur și simplu, măcel va fi. Niciodată nu aș putea să accept asta.

  9. cora00 spune:

    Acum ceva vreme am vazut o opera de arta, o reproducere a unei fotografii „de razboi”, din Vietnam. Am fost atat de socata atunci incat in ciuda faptului ca am scris un post despre si am pus reproducerea, nu am avut puterea sa apas butonul „publicare”.

    Acum cateva saptamani citeam „A Long Way Gone: Memoirs of a Boy Soldier”, de Ishmael Beah, copilul-soldat din Sierra Leone(pe care v-o recomand). Mi se intampla rar sa citesc ceva si sa nu-mi pot retine lacrimile.

    Da, razboaie au fost si vor mai fi probabil(din pacate), oamenii au comportament deviant pe timp de razboi, insa razboiul dus acum de poporul meu e impotriva unor animale a caror vina e ca s-au nascut printre oameni. Sunt sigura ca daca aveau de ales, ar fi preferat animalele.
    Si poporul meu, in numele unui razboi doar de el stiut, schingiueste, bate si omoara, in acelasi timp in care „inteleptii se inmultesc”. Sa decadem mai jos de-atat nu se poate, fratilor!

    Putem sa-l numim senzationalism, placere de a judeca, in realitate e un strigat de durere in fata unui fapt ce transforma un comportament maladiv in normalitate. A devenit normal sa omoram un caine in bataie si asta nu mai e accident. Si nu rezolva problema. Chiar de-ar disparea azi toti cainii de pe strazi, maine se vor naste altii in curti si vor lua calea strazii.
    Sigur ca putem alege sa ne revoltam sau sa inchidem ochii… dar daca maine copiilor nostri li se va parea normala cruzimea, e numai vina noastra.

  10. Ion De Lemn spune:

    Dunia, nu te agita. Viitorul va fi mult mai violent de atat, nu ai tu ce face.

  11. arakelian spune:

    Candva, visam sa se castreze si fiarele umane.
    Acum, doar toti cainii de la bloc. Si sa ii puna sa plateasca intretinere, femeia de serviciu munceste mai mult.

  12. dunia spune:

    @Ion De Lemn

    Mi-ar plăcea să cred că pot face ceva.

    @arakelian

    Să se castreze. :)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: