Dunia

flori de camp, sirop de zmeura, curcubee, oameni si carti

Village, town, city sau Anglia

Am fost o săptămână în Anglia, o foarte scurtă hoinăreală prin satele și orașele Angliei.
Firesc, acum mă pornesc să scriu despre Anglia. Dar ce să scriu? Deruta mea nu stă în faptele și acțiunile celor care deja au scris despre această țară, ci că nu pot să scriu despre o poveste.
Așa mi-a revenit Anglia, ca o poveste. I-am trecut cu vederea și vremea, ploaie, vânt, soare, iar ploaie, ploaie cu vânt. Vremii îi vin de hac puburile. Îngheț afară, căldură, gălăgie și voie bună în fiecare pub. Eu am descoperit cidrul cu căpșune și lime.
Și am consumat foarte mult ceai. Cumva, trebuie să împart tot ce am trăit în Anglia. Împărțind, devine posibilă cunoașterea. În primul rând, Anglia are village, town și city. Town, mai mare ca village, mai mic ca city.
În village, Dorchester în cazul meu, am experimentat viața englezească. Am întâlnit puțini turiști, iar grija, la hotel, mi-au purtat-o doi bătrâni cumsecade. Mi-e rușine că folosesc acest cuvânt, cumsecade, dar așa mi-au revenit.
La micul dejun simțeam grija unei bunici, iar seara persista o senzație de relaxare manifestată din spatele barului de bunic. Iar de dimineața până seara zâmbete.
M-am plimbat prin Dorchester cu gura căscată. Pur și simplu. Le-am privit casele în timp ce le recuperam din memorie, ani de zile am urmărit la televizor Crimele din Midsomer. Ei bine, casele lor arătau exact ca la televizor. Arhitectura m-a încântat. Știu că am citit la Blaga, parcă și la Freud, că omul apreciază arta prin identificarea obiectului cu el însuși. Când mă zgâiam la casele din jurul meu, s-a produs un transfer. M-am identificat afectiv cu casa și grădina englezească. Mi-au atras atenția și cutiile din fața caselor, unele case au niște cutii în care găsești fructe sau dulcețuri. Banii se lasă în poștă. Încrederea lor în om este în punctul culminant, nu te poți duce mai sus, la fel cum la Oxford, atunci când pleacă studenții de sărbători se zice că se duc în jos, după Oxford, nu poți merge decât în jos.
Înainte de Dorchester, am stat două zile la Salisbury unde am mers să văd Stonehenge. Într-un soare măturat de vânt, am ocolit aceste pietre. Nu știu ce simt alții când ajung acolo, dar eu m-am simțit intimă cu vântul. Nici o altfel de energie nu m-a tulburat, doar vuietul, o diferență de presiune la orizontală a aerului, m-a oprit câteva secunde în loc.
De mică mă urmărește senzația că vântul vrea să-mi spună ceva. Nu a făcut-o niciodată, nu am nici o experiență cu vântul, doar o senzație și un vâjâit. După Stonehenge, am descoperit un magazin plin de ciocolată, iar seara am adormit obosită, dar dulce, dulce, cu aromă de vișine.
Sfârșesc aici cu textul, dar nu cu povestea.
Revin, revin.

Anunțuri

Din categoria:Trăiri afective ale mele, , , , , ,

2 Responses

  1. Claudia spune:

    Pentru sederea aia in satul englezesc – toata admiratia. Am vazut pozele pe facebook si mi-am completat informatia cu randurile de aici.
    M-am bucurat ca exista sat in Europa, ca inca mai exista sat. Am avut o mare deziluzie in Quebec sa constat ca satul e o prelungire a suburbiei, o rasfirare a ei fara nimic particular. E trist sa observi cum o istorie tanara, de doar trei-patru sute de ani, are o putere de uniformizare atat de mare. Si toate astea in conditiile in care originile locuitorilor sunt din cele mai diverse…

    • dunia spune:

      Există sat, există sate. Bineînțeles foarte departe de satele românești.
      Satul românesc are alte semnificații.
      La români, ”veșnicia s-a născut la sat.” Blaga
      În Anglia, viața la sat înseamnă liniște, în primul rând liniște. Mie mi-a plăcut enorm și mi-aș dori să mă reîntorc în aceeași cămăruță cu o fereastră mică la care am putut să stau și să visez.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: